Cronica
Arhiva
GuestBook

Login

"U"ser:

Parola:

Nu ai cont? Click aici.

Ai uitat parola? Click aici.


« »

27 Octombrie, 2009

Cronică bestială ca altădată

Ca altădată, "U" a întâlnit la Clujana formația Gloria Arad, în reeditarea primului meci de fotbal disputat vreodată de "U" (16 mai 1920).

Și-a fost 3-1, ca altădată. Iar apoi au jucat două echipe de old-boys ce-au îmbrăcat de-a lungul timpului scumpul nostru tricou alb-negru.

O ploaie obositoare lovea străzile orașului încă de la amiezuri. Într-o garsonieră pitită de urmele războiului, Don Antonescu își croșeta un bandaj pe lângă genunchi, semn al ororilor de pe frontul de est. Împreună cu el și cu un dascăl de aritmetici și geometrii, am pornit la "Clujana" într-o diligență nemțească. Ploaia nu mai contenea să tacă. Așa cum spunea și profesorul Remus Câmpeanu, iată că și la aniversarea celor 90 de ani de viață, "U" e vitregită. Parcă așa a fost din totdeauna, murmura vocea profesorului. Până la urmă, a fost bine. Ploaia a încetat să mai cadă, semn că Dumnezeu nu ne-a uitat.

În cadrul duelului sportiv dintre "U" și Gloria Arad, cu un joben ca-n 1919, Solo parcă era desprins dintr-o fotografie veche, iar tricoul său încă purta urmele călătoriei de la Praga.

Și-a fost 3 la 1 pentru "U", ca altădată. Golurile au curs precum anii, pasele ca minutele, șuturile ca secundele. Și nu-i așa că la Cluj minutarele se opreau la ora 11?

În tribunele uzinei de la Clujana, cochete ducese și eleganți domni cu joben au luat loc pe băncile îmbrăcate-n fetru. Iar aplauzele lor rotopeau plăcere.

Iar în micuța tribună oficială, cei mai de vază sportivi sorbeau din ceaiul cald și din licoarea fierbinte de cafea. Și spre a păstra autenticitatea momentului, fotbaliștii au tras pe ei tricouri cu iz interbelic, cu franjuri și-un "U" mare și simplu, mare cât inima!

Și tot la tribuna oficială, cel mai bun ziarist sportiv al Clujului, cuprins de trecerea timpului, Victor Morea vorbea la microfonul stației de amplificare cu lacrimi în ochi. Și parcă nu privea la teren, ci privea în depărtare, căutând anii de altădată. La fel și Nicolae Szoboszlay, la fel și Remus Câmpeanu.

Apoi, au jucat gloriile Universității din Cluj, într-un meci de old-boys. I-am remarcat, cu stilul lor ofensiv, pe Bănceu și pe Mariș, pe Ilie Lazăr, pe Marius Popescu, pe Ciucur și pe Solo, provocat de crainic să vină la un corner și să joace ofensiv. Au evoluat și actualii tehnicieni Cristi Dulca, Radu Sabo și Costică Olariu.

La final, drumul spre Mănășturul natal l-am făcut în trăsura lui Cristi Moise și-a Danei lui, luând rămas bun de la o zi ce-a reeditat o altă zi, ca altădată. Și saltul în timp a meritat, mărturie stând fotografiile de pus în ramă, de mai jos.

Din vara anului 2003 alături de Șepcile roșii, Cronica bestială e realizată de Don Sheriff. Cronica bestială e un pamflet și trebuie tratată ca atare.

^^^